tag:blogger.com,1999:blog-3700879960170952192024-03-21T06:35:15.825-07:00Al nostru, al tuturorDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.comBlogger56125tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-7647534916516355332009-06-06T08:32:00.000-07:002009-06-06T08:57:38.473-07:00Asociaţia Salvaţi Dunărea şi DeltaFondată în 2004, asociaţia are socpul de a proteja Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, desfăşurând acţiuni concrete în acest sens, prin promovarea atitudinii responsabile faţă de mediul înconjurător, la nivelul publicului larg.<br />O operaţiune importantă a asociaţiei este "Operaţiunea anti-monstru" care a început anul trecut, cu ocazia zilei Deltei, cu toate că aşteptăm cu multă nerăbdare ziua în care nu va mai fi de actualitate acest tip de evenimente.<br />Postez aici sloganele proiectului:<br /><ul>GUNOAIE<li>Un pet dispare în 800 de ani. Nesimţiţii niciodată! Deşi sunt biodegradabili.<br /><li>Apa trece, gunoaiele rămân!<br /><li>Gunoaie s-arunci la mama ta, nu la mama natură!<br /><li>Vreau să mănânc din nou borş de peşte cu apă din Dunăre. Mă laşi!?<br /><br />BRACONAJ<br /><li>Dacă vezi un braconier, sună-l pe policier: 0240 506700<br /><li>Avem o ambiţie braconierii pe cale de dispariţie!<br /><li>Bine-ai venit în Delta Dunării: Paradisul braconierilor!<br /><li>Braconieri+Justiţie=LOVE(LE)<br /><li>Dunărea vine de la nemţi. E învăţată cu disciplina. Pescuieşte nemţeşte! Adică legal.<br /><li>Operaţiunea ”anti-monstru”: stop braconajului în Deltă!<br /><br />PESCUIT<br /><li>Delta Dunării pentru noi, dar mai ales pentru copiii noştri!<br /><li>Sacul de mârliţe=Recordul mârlanilor!<br /><li>Un sac de ştiucă şi specia e pe ducă!<br /><li>Trofeele se pozează, nu se congelează!<br /><li>Ştiu că ştii că ştiuca-i peşte. Ştiai că se nimiceşte?!<br /><li>”Peştele răpitor este prea valoros pentru a-l prinde o singură dată!” – Lee Wulf , legendă a pescuitului sportive<br /><li>Ca să mai prinzi şi la anu’, nu lua peşte cu toptanu!<br /><br />Ce bine ar fi dacă lumea şi-ar da seama de impactul acţiunilor sale asupra mediului...<br /></ul><br /><span style="font-weight:bold;">"When the last tree will have died, the last river will have been poisoned and the last fish - cought we will realize that we can't eat money"</span>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-12464000898042499712009-05-09T02:45:00.000-07:002009-05-09T03:09:14.254-07:00Florin Chilian: Nu-l mai goniţi pe Brâncuşi!<object width="420" height="295"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/dnYzfU29aRc&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/dnYzfU29aRc&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="420" height="295"></embed></object><br /><br />Acesta este un video "acid", dar pe bună dreptate a fost relizat în acest fel.<br />Într-adevăr membrii Academiei Române de la acea vreme au cosiderat decadentă arta marelui Brăncuşi. Cu toate acestea, artistul afirma:<br /><ul><li>"Nebuni sunt aceia care consideră sculpturile mele abstracte. Ceea ce cred ei că este abstract, este tot ce poate fi mai realist - căci realul nu înseamnă forma exterioară (a lucrurilor) - ci ideea şi esenţa formelor"<br /><li>"Aşteptaţi până când voi muri - şi veţi putea vedea, numai, cum vulturii se vor aduna împrejurul meu"<br /><li>"Eu am ajuns un comis-voiajeur în branşa Artelor plastice moderne"<br /><li>"Nu doresc să fiu niciodată la modă. Ceea ce este la modă, ca moda trece. Piatra şi bronzul - mai mult chiar decât pânza, se vor spre veşnicie. Iar dacă eşti contestat astăzi, nu este nimic; când vei fi înţeles - <span style="font-weight:bold;">vei rămâne</span>"<br /><li>"Nici nu vă puteţi, încă, da seama de <span style="font-weight:bold;">ceea ce vă las Eu!</span>..."</ul>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-86827204346449209232009-04-20T09:13:00.000-07:002009-04-22T08:06:34.191-07:00Bărbatul şi Femeia de Victor Hugo<img style="display:block; margin:0px auto 10px; width: 300px; height: 225px;" src="http://th09.deviantart.com/images3/300W/i/2005/145/8/1/LOVE_by_DrART.jpg" border="0" alt="" /><br />Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.<br />Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.<br />Tronul exaltă, altarul sfinţeşte.<br />Bărbatul este creierul, femeia este inima.<br />Creierul creează lumină, inima produce iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.<br />Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.<br />Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul.<br />Bărbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.<br />Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.<br />Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia.<br />Supremaţia semnifică forţa, intuiţia reprezintă dreptatea.<br />Bărbatul este un geniu, femeia este un înger.<br />Geniul este incomensurabil, ingerul este de nedefinit.<br />Aspiraţia bărbatului este către gloria supremă, aspiraţia femeii este îndreptată către virtutea desăvârşită.<br />Gloria face totul măreţ, virtutea face totul divin.<br />Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia.<br />Codul corijează, evanghelia ne face perfecţi.<br />Bărbatul gândeşte, femeia intuieşte.<br />A gândi înseamnă a avea creier superior.<br />A intui, simţind înseamnă a avea în frunte o aureola.<br />Bărbatul este un ocean, femeia este un lac.<br />Oceanul are o perlă care îl impodobeşte, lacul, poezia care-l luminează.<br />Bărbatul este un vultur care zboară, femeia - o privighetoare ce cântă.<br />A zbura înseamnă a domina spaţiul, a cânta înseamnă a cuceri sufletul.<br />Bărbatul este un templu, femeia este sanctuarul.<br />În faţa templului ne descoperim, în faţa sanctuarului îngenunchem.<br />Bărbatul este plasat acolo unde se sfârşeşte pământul, femeia acolo unde începe cerul.DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-87024302983567438142009-03-31T10:59:00.000-07:002009-04-04T05:02:35.020-07:00Grădinarul<onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji2ZqO0TDdtstofEnDlrqOdeGRe7dtqiB1Q792AVMbTxKjEnh78X69rh-RVXFml4wMcZNUs8r3DmKUvruxcr8jXFLKO8myvScgrEqECBXNbpUJeI5RAI768UYyP-GIMpdo09p8C5HLjo-R/s1600-h/sunset.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;width: 268px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji2ZqO0TDdtstofEnDlrqOdeGRe7dtqiB1Q792AVMbTxKjEnh78X69rh-RVXFml4wMcZNUs8r3DmKUvruxcr8jXFLKO8myvScgrEqECBXNbpUJeI5RAI768UYyP-GIMpdo09p8C5HLjo-R/s400/sunset.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5320804505921236690" /><br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul</span>..<br />Regină - fie-ţi milă de slujitorul tău!<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />Sfatul curtenilor mei s-a sfârşit, ei toţi s-au îndepărtat de aici.<br />De ce oare, întârziat-au paşii tăi?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul..</span><br />Regină ceasul meu începe, când al celorlalţi s-a sfârşit, spune ce muncă-ţi mai rămâne de facut, pentru cel din urmă dintre slujitorii tăi?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />Ce oare mai poţi dori, când venirea ta e aşa de târzie?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul..</span><br />...Fă-mă îngrijitorul grădinii tale de flori.<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />O! dar ce înseamnă astă nebunie?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul..</span><br />Aş renunţa bucuros la orice muncă şi aş zvârli în pulberea drumului spada şi suliţa mea - dar nu mă trimite în ţări departate.<br />Nu-mi cere isprăvi mari vitejesti.<br />Fă-mă ingrijitorul florilor grădinii tale.<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />Şi.. care fi-va slujba ta?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul..</span><br />Aceea a năzuinţelor tale.<br />Voi păstra caldă iarba cărăruii pe unde-ţi porţi paşii tăi în dimineaţă - şi unde florile dornice de moarte, binecuvintează fiecare pas al tău ce le striveşte.<br />Te-oi legăna printre ramurile Septaparnului, iar luna sus, sus pe cer se va munci să-ţi sarute, rochia, strecurându-se prin umbra copacilor.<br />Voi umple cu ulei îmbălsămat, de miresme adormitoare, candela ce arde la căpătâiul patului tau - şi cu măreţia santalului şi şofranului voi împodobi scaunul ce-ţi odihneşte picioarele.<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />Şi care fi-va răsplata ostenelii tale?<br /><br /><span style="font-style: italic;">Slujitorul..</span><br />Voia ta de a ţine între mâinile mele, pumnii tăi micuţi - boboci frumoşi de lotus; de a împleti în jurul braţelor tale lanţuri de flori şi de a întinde pe cărăruia picioarelor tale seva înroşită a petalelor florii Asaka - şi a culege dintr-o gură - grăuntele de pulbere ce întâmplarea l-ar fi aruncat pe ele.<br /><br /><span style="font-style: italic;">Regina..</span><br />Sclav a dorinţelor tale - rugămintea îţi este îndeplinită.<br />Vei fi slujitorul florilor din gradina mea.<br /><br />Rabindranah TagoreDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-64175752533673272902009-02-22T07:13:00.000-08:002009-02-22T08:05:04.616-08:00Festivalul European de Film Spiritual<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.festival-esff.com/img/titrepage3.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 560px; height: 131px;" src="http://www.festival-esff.com/img/titrepage3.jpg" border="0" alt="" /></a><br />A inceput cea de-a doua ediţie a Festivalului European de Film Spiritual de la Paris <br /><a href="http://www.festival-esff.com/">link catre site</a><br />Acesta are trei secţiuni: ficţiune, documentar şi animatie. Pentru a putea fi vizionate creaţiile înscrise este necesar să vă înregistraţi. De asemena puteţi vota pentru filmul dumneavoastră preferat până în data de 15 martie.<br />Documentarele sunt absolut minunate... vizionare plăcută :)DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-7606100516813455622009-01-31T03:59:00.000-08:002009-01-31T04:56:48.852-08:00Inocenţa<onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://th02.deviantart.com/fs18/300W/f/2007/214/c/1/child_by_fabiii.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;width: 300px; height: 300px;" src="http://th02.deviantart.com/fs18/300W/f/2007/214/c/1/child_by_fabiii.jpg" border="0" alt="" /><br />Uneori, cu cât devine omul mai cunoscător, cu atât e mai puţin religios. Cu cât este mai educat omul, cu atât posibilitatea lui de a aborda întregul e mai mică. Iisus spune: "Numai copiii vor putea să intre în Împărăţia Tatălui". Numai copiii... Care este calitatea unui copil pe care tu ai pierdut-o? copilul are calitatea necunoaşterii, inocenţa. El priveşte cu uimire, ochii lui sunt limpezi. El priveşte adânc, dar nu are prejudecăţi, idei preconcepute. El nu proiectează, de aceea el ajunge adevărul, pe când tu cunoşti calitatea lumească, realitatea pe care ai creat-o în jurul tău proiectând, dorind, gândind.<br />Realitatea este interpretarea ta pe care o dai adevărului.<br />OshoDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-8352429472638556182009-01-11T02:59:00.000-08:002009-01-11T03:12:25.604-08:00No Logo<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.uoguelph.ca/~sforp/images/nologo.gif"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 169px; height: 304px;" src="http://www.uoguelph.ca/~sforp/images/nologo.gif" border="0" alt="" /></a><br />Lucrare remarcabilă, care merită citită: "No logo", opera lui Naomi Klein.<br />O carte fascinanta despre tradarea marilor promisiuni ale postmodernitatii: posibilitatea de a alege, interactivitatea, prosperitatea si libertatea fara limite. În aceeasi masura analiza culturala, manifest politic, reportaj de investigatie si jurnal de shopping, NO LOGO deconstruieste universul nostru cotidian frumos ambalat si-i arata adevaratul chip. Naomi Klein analizeaza fenomenele care au facut ca lumea în care traim sa fie guvernata tot mai mult – la nivel economic, social, politic, mediatic si cultural – de marile corporatii multinationale si urmareste cristalizarea opozitiei din ce în ce mai vehemente fata de confiscarea spatiului public si a drepturilor cetatenesti, din campusurile marilor unversitati occidentale pina în atelierele clandestine din Lumea a Treia unde se fabrica produsele de marca pe care ni le dorim cu totii.<br />"O biblie a miscarilor contestatare" - The New York Times<br />"In NO LOGO, Naomi Klein a adunat laolalta ani întregi de cercetare riguroasa si o multime de evenimente anecdotice pentru a construi o argumentatie solida împotriva brandingului [...]. Aceasta carte nu este un strigat retoric de revolta, ci o fascinanta calatorie în istoria marketingului. Umanizind într-un mod spectaculos ceea ce parea la început un studiu detaliat, exclusiv academic, prin inserarea unor povesti personale, Naomi Klein ajunge la concluzia ca alegerea consumatorului, o idee atit de mult trimbitata de catre marile corporatii, ramine o iluzie si o manipulare cinica [...]. Vocea lui Naomi Klein este puternica, dar nu vindicativa, discursul ei este elaborat, dar niciodata obscur." - The Times<br /><br />Film: The shock doctrine: The Rise Of Disaster Capitalism<br /><embed id="VideoPlayback" src="http://video.google.com/googleplayer.swf?docid=-4231109320246838401&hl=ro&fs=true" style="width:400px;height:326px" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" type="application/x-shockwave-flash"> </embed>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-41732770325696740692008-12-22T01:56:00.000-08:002008-12-22T01:57:58.977-08:00Cadou pentru Iliescu... [no comment]<embed src="http://www.ziua.ro/flpl.swf?config=%7Bembedded%3Atrue%2CbaseURL%3A%27http%3A%2F%2Fwww%2Eziua%2Ero%27%2CautoPlay%3Afalse%2CsplashImageFile%3A%27http%3A%2F%2Fwww%2Eziua%2Ero%2Fpics%2F2008%2F12%2F22%2F1229932807%2Dp%2Ejpg%27%2CvideoFile%3A%27http%3A%2F%2Fwww%2Eziua%2Ero%2Fpics%2F2008%2F12%2F22%2F1229932807%2Eflv%27%7D" width="400" height="300" scale="noscale" bgcolor="111111" type="application/x-shockwave-flash" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" allowNetworking="all" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer"></embed>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-31023109712007433542008-12-21T05:05:00.000-08:002008-12-21T05:36:49.843-08:00Amintiri...<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/SKkHUIlTMHU&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/SKkHUIlTMHU&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />Când vom şti oare ce s-a întâmplat atunci cu adevărat? Pentru ce au murit? De ce? Nu mai încape nicio îndoială că lucrurile nu au evoluat în direcţia pe care o speram. Visurile românilor nu s-au realizat aşa cum am fi dorit. În timpul evenimentelor petrecute la Timişoara în rest, în ţară nu vorbea nimeni nimic. Oamenii de rând habar n-aveau ce se întâmplase. Numai dpă ce s-a anunţat, miliţienilor le-a fost frică de alţi potenţiali revoluţionari. Oameni de la diverse interprinderi au fost duşi să păzească clădirile miliţiilor din oraşe mai mici. În Bucureşti a fost haos... apoi a murit şi Ceauşescu... iar acum mă întreb: ce destin poate avea ţara noastră având în vedere faptul că suntem singurii care ne-am împuşcat dictatorul, tocmai în ziua de Crăciun. Apoi mai sunt unii care spun că n-ar fi murit. Ce contează? Am fost lăsaţi pe mâna ecşilor comunişti; ca ciuperca otrăvitoare după ploaie a apărut FSN. Ne-am trezit "oarecum" democraţi. Habar n-aveam cu ce se mănâncă asta. Libertate de exprimare? Care au zis că Iliescu, Roman şi alţii erau alungaţi din universităţi, scoşi pe uşa din dos, că studenţii voiau să schimbe ceva... cărţi importante erau vândute cu zecile celor ce făceau "legea" pentru ca omul de rând, studentul de rând să nu mai ajungă să le cumpere... voturi arse... toate astea petrecute în noua "democraţie", până prin '95. Acum se întâmplă altele. Dar să nu le uitaţi...DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-56685067958456229042008-12-17T10:37:00.000-08:002008-12-17T10:51:28.618-08:00Râul LibertăţiiOdată, demult, a fost descoperit un ţinut unde libertatea curgea ca un râu limpede şi răcoritor. Şuvoaiele minunate se întindeau în locuri unde curenţii râului erau mai slabi. Mulţi oameni vroiau să locuiască în acest nou ţinut pentru a se împrospăta; ştiau că puterea Libertăţii era mare, că le vor reînnoi speranţa şi că îi vor umple de energie, aşa că au venit, grăbindu-se să intre în apa râului. Ei spuneau: „iată măreţia ţinutului cât timp va curge şuvoiul puternic şi limpede oamenii vor fi plini de lumină şi de speranţă, viaţa va fi viguroasă şi abundentă”. Dar dacă această apă va înceta să curgă sau dacă va deveni tulbure totul are să decadă şi să moară.<br />Noul tărâm prospera. Oamenii au curăţat pământul şi au construit oraşe mari. Invenţii remarcabile şi noi idei au apărut, aducând bogăţie în ţinutul Libertăţii. Oamenii au devenit fericiţi că puteau trăi într-un ţinut atît de măreţ. Au început să se mândrească: „ce bine au construit şi cultivat pământul mâinile noastre”. Mândria lor a crescut tot mai mare şi mai mare. Nu ştiau că prea multă mândrie ar putea să îi orbească. Nu ştiau că prea multă mândrie ar putea să îi facă aroganţi, idioţi. Şi asta s-a întâmplat pentru că au vrut să conducă râul. Nu i-au lăsat pe cei care nu arătau familiar sau pe cei care vorbeau diferit să ajungă la râu, având falsa credinţă că străinii nu îl meritau, uitând că până acum puţin timp şi ei erau străini.<br />Când noi idei au fost propuse de unii, ceilalţi au început să îi ridiculizeze pentru că acum se temeau să schimbe vechea gândire. Cănd unii dintre ei au apărut şă au început să ia mai mult decât meritau, oamenii nu i-au împiedicat, în schimb au început să facă la fel. În loc de a-i ajuta pe cei care erau bolnavi şi slabi, au început să îi certe şi să îi critice pentru neputinţa lor. Când un înţelept s-a ridicat şi a spus: „priviţi, apele sunt tulburi”, ei nu au putut să vadă pentru că mândria îi orbise. Când acesta a încercat din nou să îi facă să vadă, l-au redus la tăcere deoarece viziunea lui i-a înfuriat. Cum de puteau să se comporte diferit acum? Ei iubiseră râul imediat ce l-au văzut, proaspăt şi limpede şi nu suportau să îl vadă decăzut. Copiii, neorbiţi încă de bătrâni au văzut apa şi ei au început să se plângă. Dar părinţii lor i-au numit nerecunoscători şi i-au pedepsit. Şi chiar dacă râul devenea tot mai mic şi plin de noroi, liderii spuneau că de fapt e puternic şi limpede şi că apa trebuie trimisă într-un ţinut arid. Oamenii i-au crezut şi au lăsat ca apa să fie luată şi dusă altundeva.<br />Oamenii, văzându-şi speranţele murind şi energia lor pierzându-se, în final au privit râul. Au văzut că era murdar şi că nu mai curgea. Disperarea puse stăpânire pe ţinut. Toţi au devenit confuzi, nu ştiau ce să facă. În întunecimea acelui moment au auzit multe voci. Unele spuneau: „râul este inutil, are o eficienţă mică. Prea multă libertate cauzează nesupunere. Oamenii nu sunt pregătiţi pentru Râul Libertăţii... poate mai târziu. Vom opri râul şi îi vom da drumul iar.” Dar alte voci spuneau: „lăsaţi-ne să muncim pentru ca apele să fie reci şi să curgă din nou. Râul a devenit tulbure din cauza prostiei noastre. Poate deveni din nou limpede datorită înţelepciunii. A stagnat din cauza neglijenţei, dar poate reveni datorită atenţiei noastre”.<br />Oamenii, ascultând au spus: „viaţa sau moartea Râului Libertăţii... e în mâinile noastre”<br /><br />(O parabolă citită de Orson Wells)<br /><br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/ABKLirW24LE&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/ABKLirW24LE&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-22455226050562448312008-12-04T11:17:00.000-08:002008-12-04T11:52:44.445-08:00<onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmS47d0RcJKWN9Bhz_Le2fB_lDQFMaNt8TIm5MXvNlSxsqjbNPRkhX5EglCgv6ApXkOoQArsMRHRnKTb7EeMTb4OsQCmeHL4aaHqutYnj_SO12gBoRDFqr4m3wSqgN_TKvkNYo4td00rqg/s1600-h/Contemplation_by_7th_Heaven_Creative.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;width: 400px; height: 376px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmS47d0RcJKWN9Bhz_Le2fB_lDQFMaNt8TIm5MXvNlSxsqjbNPRkhX5EglCgv6ApXkOoQArsMRHRnKTb7EeMTb4OsQCmeHL4aaHqutYnj_SO12gBoRDFqr4m3wSqgN_TKvkNYo4td00rqg/s400/Contemplation_by_7th_Heaven_Creative.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5276022449969498146" />Un războinic al luminii ştie că anumite momente se repetă.<br />Deseori se vede pus în faţa aceloraşi probleme şi situaţii pe care le mai înfruntase; se simte atunci deprimat, gândindu-se că e incapabil să progreseze în viaţă, de vreme ce momentele dificile revin.<br />“Am mai trecut prin asta”, îi reproşează el inimii sale.<br />“Într-adevăr, ai mai trecut prin asta”, îi răspunde inima. “Dar n-ai trecut niciodată dincolo de asta.”<br />Războinicul înţelege atunci că experienţele repetate au un singur scop: să-l înveţe ceea ce nu vrea să înveţe.<br />***<br />Războinicii luminii îşi păstrează totdeauna strălucirea privirii.<br />Sunt în lume, fac parte din viaţa altor inşi şi au pornit la drum fără desagi şi fără sandale. Adesea sunt laşi. Nu acţionează totdeauna corect.<br />Suferă pentru lucruri inutile, au comportări meschine şi cred uneori că sunt incapabili să se dezvolte. Deseori se cred nevrednici de orice binecuvântare sau minune.<br />Nu sunt totdeauna siguri de ceea ce fac aici. De multe ori au parte de nopţi albe, crezând că vieţile lor nu au sens.<br />Tocmai de aceea sunt războinici ai luminii. Pentru că greşesc. Pentru că se întreabă. Pentru că neîncetat caută o raţiune - cu siguranţă o vor găsi.<br />***<br />Războinicului luminii nu-i e frică să pară nebun.<br />Vorbeşte de unul singur cu glas tare. Cineva l-a învăţat că asta e metoda cea mai bună de a intra în legătură cu îngerii săi şi astfel cutează să stabilească contactul.<br />La început, observă cât e de greu. Crede că n-are nimic de spus, că o să tot înşire baliverne fără noimă. Chiar şi aşa, războinicul insistă. Toată ziua stă de vorbă cu inima sa. Spune lucruri care se bat cap în cap, toarnă la baliverne.<br />Într-o bună zi, îşi observă o schimbare în voce. Şi înţelege că e pe cale să creeze un canal pentru o înţelepciune superioară.<br />Războinicul pare nebun, dar asta e doar o deghizare.<onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://th02.deviantart.com/fs6/300W/i/2005/067/4/5/Eyes_by_121an.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;width: 300px; height: 406px;" src="http://th02.deviantart.com/fs6/300W/i/2005/067/4/5/Eyes_by_121an.jpg" border="0" alt="" />Pentru războinic nu există dragoste imposibilă.<br />El nu se lasă intimidat de tăcere, de indiferenţă sau de respingere. Ştie că - în spatele măştii de gheaţă pe care o folosesc oamenii - există o inimă de foc.<br />De aceea războinicul riscă mai mult decât ceilalţi. Caută neîncetat dragostea cuiva - chiar dacă asta ar însemna să audă de multe ori cuvântul nu, să se întoarcă acasă învins, să se simtă respins în trup şi suflet.<br />Un războinic nu se lasă pradă fricii când caută ceea ce îi e necesar. Fără dragoste, el nu e nimica.<br />Paulo Coelho, Manualul Războinicului LuminiiDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-4801657691409697372008-11-22T06:01:00.001-08:002008-11-24T08:35:09.623-08:00Trei poveşti sufitePe malul mării trăia odată un băiat care iubea pescăruşii.<br />În fiecare dimineaţă el se ducea pe plajă pentru a se bucura alături de ei: şi păsările zburau cu sutele în juru-i.<br />Într-o zi, tatăl băiatului îi spuse: „Am auzit că te joci cu pescăruşii – adu-mi şi mie câţiva.”<br />A doua zi, când băiatul s-a dus pe plajă, pescăruţii dansau deasupra lui, dar nici măcar unul nu mai cobora.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://fc19.deviantart.com/fs24/i/2007/320/4/8/seagull_by_unclesim.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 350px; height: 483px;" src="http://fc19.deviantart.com/fs24/i/2007/320/4/8/seagull_by_unclesim.jpg" border="0" alt="" /></a>Unui om i se oferiră nişte bani, dar el spuse: „Nu-mi sunt necesari pentru că am deja această monedă.”<br />„Şi cât timp crezi că-ţi va ajunge?” – întrebă interlocutorul. „Nu înseamnă nimic.”<br />El îi răspunse: „Garantează-mi că voi trăi mai mult decât îmi va ajunge acest bănuţ şi îţi voi accepta oferta.”<br /><br />Un bărbat despre care se credea că a murit era pregătit pentru înmormântare, când, în toiul pregătirilor, reînvie şi se ridică în picioare dar, fiind atât de şocat de cele văzute, leşină. Oamenii l-au pus înapoi în coşciug şi procesiunea funerară porni înapoi spre cimitir.<br />Imediat ce au ajuns la mormânt, mortul îşi recăpătă cunoştinţa, deschise ochii şi ceru ajutorul. <br />- Nu este posibil să fi reînviat, strigară câţiva, pentru că moartea i-a fost confirmată de experţi mai mult decât competenţi. <br />- Dar sunt viu! Strigă bărbatul şi ceru ajutorul unui jurist, om de ştiinţă binecunoscut pentru imparţialitatea de care dădea dovadă.<br />- O clipă, spuse expertul, în vreme ce se întoarse şi începu să numere persoanele îndoliate. El continuă: cu toţii am auzit ce-a avut de zis presupusul decedat. Acum aş dori să aud şi opinia celor cincizeci de martori prezenţi aici. Care-i adevărul?<br />- Este mort! Strigară într-un glas martorii.<br />- Atunci îngropaţi-l, mai spuse expertul.<br />Şi îngropat a fost.DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-23376262972509603522008-11-18T07:17:00.000-08:002008-11-18T07:22:22.889-08:00Cugetări ale lui BrâncuşiPriveam îndelung sculpturi de-ale altora prin muzee, de-ale tuturor acelora cu talente sigure – şi pe-ale mele. Ce mă supăra? Frumos sculptate, frumos dăltuite, frumos lustruite şi migălos şi bine redate toate detaliile: aproape nimic de zis! Da... dar nu erau vii! ... Parcă ar fi fost nişte fantome! ... Încremeniri... Eu doresc să dau mişcare şi viaţă, avânt şi bucurie curată. Mă supăra tot mai mult impresia de criptă şi funerar pe care mi-o dăruiau sculpturile acelea. Şi, încetul cu încetul, drumul meu s-a croit.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://pages.astral.ro/capatana/valori/brancusi.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 300px; height: 472px;" src="http://pages.astral.ro/capatana/valori/brancusi.jpg" border="0" alt="" /></a>Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să-i fac. Aştept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbeşte. Trebuie să privesc foarte atent înăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparenţă. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparenţe. Nu-mi îngădui ca să le copiez... căci orice imitaţie a suprafeţelor naturale este fără de viaţă. Nu posed idei gata făcute. Îndepărtez toate formele accidentale. Transform accidentalul în aşa măsură, încât să devină identic cu o lege universală...mă aflu pe făgaşul căutărilor. Ne găsim cu toţii la sfârşitul unei mari epoci. Şi este necesar să ne reîntoarcem la începutul tuturor lucrurilor şi să regăsim ceea ce s-a pierdut...<br /><br />Simplitatea nu este un scop în artă, însă ajungi la simplitate fără voia ta, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor. Simplitatea este în sine o complexitate – şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-33376799283480396812008-11-15T06:46:00.000-08:002008-11-15T07:09:03.075-08:00Kiss - Because I'm a girl<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dyJarlekOYxzEFwSoHVlxY8yE1UdJke25wzPMEFbc-tp5xC4dAfjxTNRrgF0FjQLoFcidRftyk_JDIKMqfO6g' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-65496864255765806892008-11-13T05:08:00.000-08:002008-11-13T06:31:44.793-08:00Inteligenţa<img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 272px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjX_OgP_eN-QiHjPPA1dvVLZzBwVnA66wO8IsGvt4Ulyr8hk9262zWHY0qcXlCDazfwd3NOcCNfi3LvHvMSmXSSsu5FUkClFxnSofmPc02JmKXsuZSqeDqoUr_a8oWAbhRsoBfjJYj4Ij7-/s400/Thought_by_Sortvind.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5268149563894794226" /><br />Dacă cineva vrea să devină lider, trebuie să facă un lucru – să-ţi distrugă cumva inteligenţa. Să te clatine din rădăcini, să te facă să-ţi fie frică. Trebuie să te facă să nu mai ai încredere în tine – asta e o condiţie indispensabilă. Dacă eşti inteligent, îţi rezolvi singur problemele. E destul ca să fii inteligent ca să-ţi rezolvi toate problemele. De fapt, orice probleme apar în viaţă, tu ai mai multă inteligenţă dcât probleme. Inteligenţa e o provizie, un dar al naturii. Dar există oameni ambiţioşi care vor să guverneze, să domine; există nebuni ambiţioşi – ei creează frica din tine. Frica e ca rugina, distruge toată inteligenţa. Dacă vrei să distrugi inteligenţa cuiva, mai întâi trbuie să creezi frica; creează iadul şi fă-i pe oameni să se teamă. Când oamenii se tem de iad, se duc şi se posternează în faţa preotului. Îl ascultă pe preot. Dacă nu-l ascultă pe preot, îi aşteaptă focul iadului – e firesc să le fie frică. Ei trebuie să se apere de focul iadului, şi pentru asta e nevoie de preot. Preotul devine indispensabil.<br />Trebuie creată teama şi trebuie creată lăcomia. Inteligenţa nu e lacomă. Te va mira să afli că un om inteligent nu e niciodată lacom. Lăcomia este caracteristica lipsei de inteligenţă, mărginirii. Aduni provizii pentru ziua de mâine pentru că nu ai încredere că mâine ai fii în stare să ataci viaţa, altfel de ce ai stoca? Devii avar, devii lacom pentru că nu ştii dacă mâine inteligenţa ta o să facă faţă vieţii sau nu. Cine ştie? N-ai înceredere în inteligenţa ta, aşa aduni în prostie, devii lacom.<br />Un om inteligent nu se teme, el nu e lacom.<br />OshoDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-45693258594781277542008-10-27T09:11:00.000-07:002008-10-27T09:43:30.716-07:00Aici şi acum<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgymK4sekKYXeZvBPN1EUpr_fVRvF3oOTbgoHgSCpid71NmUZXcPQf6AIkICUunHCvDz9FPFr7hduaijfrnPJbD5aLllGgvtim0bgvMbGo5iPI1qGo5z7QFR2cSQCqioNGVWUOYE4YEi9pE/s1600-h/Clock_Eyed_by_Dark1llusion.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgymK4sekKYXeZvBPN1EUpr_fVRvF3oOTbgoHgSCpid71NmUZXcPQf6AIkICUunHCvDz9FPFr7hduaijfrnPJbD5aLllGgvtim0bgvMbGo5iPI1qGo5z7QFR2cSQCqioNGVWUOYE4YEi9pE/s400/Clock_Eyed_by_Dark1llusion.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5261872366291634194" /></a><br />Paradisul este aici, acum. Motivul pentru care nu eşti de acord cu asta poate fi pentru că nu eşti cu adevărat "aici" şi nici "acum".<br /> Multe religii ne învaţă că după ce vom muri vom avea posibilitatea să ajungem într-un loc al fericirii şi bucuriei numit Paradis, asta doar dacă am fost suficient de buni în viaţa actuală. Dar dacă raiul acesta îl putem atinge acum, fiind încă în viaţă? Cum îl găsim, unde se află?<br /> În viaţa noastră rareori avem experienţe înălţătoare. Trăim într-o societate plină de stress, anxietate şi nefericire. Dacă am putea să ne ridicăm nivelul de conştiinţă, doar puţin, am experimenta o cu totul altfel de viaţă, mai "uşoară", mai "cerească" şi cu mai multe împliniri. Mai mult, dacă vom continua să ne ridicăm nivelul şi mai mult, am avea astfel parte de trăiri cu adevărat înalte, aici, pe Pământ.<br /> Credinţa că acest Paradis este altundeva, şi nu aici, este principalul motiv pentru care nu-l putem experimenta chiar acum.<br />Căutând ceva mai bun, în altă parte, înseamnă că nu "prindem" întregul potenţial al vieţii, aşa cum este ea. În loc de asta, punem la lucru mintea care caută, analizează, compară şi evaluează. Mintea adoră astfel de "preocupări", pentru că se simte importantă. Trebuie să nu uitam că mintea este doar un instrument pe care îl folosim. Noi nu suntem mintea.<br />Mentalul, prin acţiunile sale de filtrare, ne îndepărtează de experienţa totală, directă, nemijlocită cu viaţa. Mentalul interpretează experienţa prin comparaţie cu altele similare stocate în memorie. Dar această interpretare nu este deloc acelaşi lucru cu experienţa adevărată. Este doar o oglindire. Se poate spune că este un miraj, o amăgire. Ca şi cum încercăm să descriem cum este gustul dulce, fără însă a-l experimenta cu adevărat vreodată.<br />Activitatea neîntreruptă a minţii este un rezultat al evitării celor mai profunde trăiri şi experienţe de viaţă. Trăim într-o societate care încurajează suprimarea emoţiilor şi deconectarea noastră de la firescul vieţii. În compensaţie, mentalul este tot timpul "în priză". Se pare că este o nevoie disperată de echilibru între minte şi inimă (sentimente).<br />Cu cât trăim mai mult pe seama minţii, cu atât mai mult ne depărtăm de adevărata şi fireasca experienţă a vieţii. Pierdem legătura cu realitatea. Trăim în adevărate lumi mentale create şi întreţinute de prejudecăţi acceptate. Restul experienţelor, mai ales cele firesti, naturale, nu-şi găsesc un rost în "lumea" noastră, şi dau naştere la gânduri care sunt bazate pe interpretări, prejudecăţi, şi alte scenarii iluzorii. Lumea actuala este o iluzie. Credem că trăim, dar, de fapt, nu o facem aproape deloc. Ca şi cum am fi deja morţi.<br />Ne cheltuim uriaşe energii şi foarte mult timp (aproape tot) într-o mare de emoţii generate de minte, consumate în drame născute din gânduri care nu reflectă realitatea, şi nici experienţa propriu-zisă. Toate acestea formează o perdea de fum care acoperă adevăratele experienţe de viaţă. Cu cât această perdea de fum este mai deasă, cu atât suntem mai rupţi de frumuseţea şi minunea continuă la care am putea avea acces fiecare dintre noi în orice moment.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwFyWxgTFY7zktNNuXySm7JSduq0VaVKn5YhNFa_2Tv9ZIWUty0ds7u_0aUKteVuRrScV_xJVnMt8PVfQghLXDhLgjAHNx4OmK98SdiPaIAdCv66I690gMwjONVGemJghjrqu_1hvHqMNj/s1600-h/goddess.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 306px; height: 400px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwFyWxgTFY7zktNNuXySm7JSduq0VaVKn5YhNFa_2Tv9ZIWUty0ds7u_0aUKteVuRrScV_xJVnMt8PVfQghLXDhLgjAHNx4OmK98SdiPaIAdCv66I690gMwjONVGemJghjrqu_1hvHqMNj/s400/goddess.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5261875025289129218" /></a>Paradisul este aici şi acum. Noi însă nu suntem, nici aici şi nici acum. Ratăm experienţa a ceea ce se întâmplă în mod real aici şi acum, pentru că aşteptăm altceva. Mereu altceva. Atitudinea noastră de a respinge realul ne îndepărtează automat de viaţă. Respingem adevărata experienţă declarand-o invalida, imposibila, ignorand-o. Ne facem că nu există, pentru a avea un motiv de a căuta mereu altceva. Şi nu găsim decât mereu aceeaşi suferinţă, angoasă, lipsă de real. Respingerea vieţii creează durere. Aceasta este cauza reală a suferinţei.<br />Experienţa totală a momentului prezent poate fi trăita doar de cel care trăieste viu acest moment prezent. A fi total prezent înseamnă a fi complet conştient şi detaşat de toate gîndurile care iau naştere în mintea noastră chiar în acest moment, de toate emoţiile şi senzaţiile corpului nostru. În fiecare moment.<br />Dar câţi dintre noi putem spune sincer că facem asta? Adevărul este că preferăm să cheltuim timp şi energie pentru a ne rupe de sentimentele noastre şi a evita să plonjăm în adâncul experienţei care ne este la îndemână chiar în acest moment. Ne focalizăm atenţia mereu pe chestiunile exterioare nouă. Preferăm să ne gândim la "problemele" noastre şi la rezolvările necesare (care nici măcar nu se desfăşoară în acest moment (ca proces), ele fiind mai degrabă aşteptare, o proiecţie în viitor, uitând de prezent). <br />Ne menţinem extrem de ocupaţi aşa încât să avem un motiv pentru a ignora ceea ce se petrece cu adevărat în noi. Majoritatea dintre noi ne sedăm corpul şi-l secăm de energie prin toate mijloacele posibile: risipă de gânduri, de argumentaţie inutilă, de gesturi şi de sex haotic. Cu cât mai multă risipă, cu atât mai bine. Ne simţim mai epuizaţi şi avem un motiv pentru a ignora adevărul (doar trebuie să ne odihnim, nu?). Ne batem joc de resursele corpului nostru printr-o alimentaţie uluitor de falsă. Grăsimi, zahăr, cafea, alcool, tutun... care nu fac decât să biciuiască senzorial corpul pentru a-l secătui de energie.<br />Evitam sistematic să fim cu noi înşine pierzându-ne timpul în discuţii (majoritatea inutile) despre chestiuni care nu au nimic de-a face cu adevărata experienţă din acest moment. Ne servesc doar ca motiv de distracţie, de distragere a atenţiei de la o relaţie adevărata cu noi înşine şi cu ceilalţi.<br />Ce se ascunde în spatele freneticei noastre căutări a mereu altceva?<br />Mereu fugim de ceea ce se află cu adevărat în noi. Ne este teamă de ceea ce s-ar întâmpla daca am dezvălui cele mai intime sentimente ale noastre. Furia din noi ar ieşi la suprafaţă şi am fi văzuţi ca un pericol. Fricile noastre ne-ar transforma în fiinţe slabe, patetice. Ne temem să nu devenim vulnerabili dacă ne expunem goliciunea sufletului, singurătatea şi confuzia în care ne aflăm. Nu ştim nici cine suntem, nici încotro mergem. Credem că mintea gânditoare este salvatorul nostru, dar am descoperit că a devenit o cuşcă ce ne ţine prizonieri.<br />Toate fricile noastre, până la proba experienţei, nu sunt decât imaginaţie. Atât de puternică este această iluzie, încât în fiecare zi întâlnesc oameni care folosesc astfel de proiecţii mentale pentru a se convinge singuri să rămână în suferinţă, şi sperând că mintea îi va putea salva. Mai degrabă continuă să-şi îndure singuri supliciul auto-impus, decât să privească adevărul în faţă.<br />Cu toate astea, putem face din această suferinţă un motiv în plus pentru a ne îndrepta spre adevăr, pentru a cunoaşte adevăratul "eu" care este în fiecare dintre noi. Libertatea se află exact în direcţia opusă celei oferită de frică. Ieşirea din starea de contracţie în care ne aflăm se face prin acceptarea, validarea şi deschiderea sinceră către fiecare experienţă, aşa cum este ea. Pe măsură ce începem să permitem adevăratelor noastre sentimente să iasă la suprafaţă, învăţăm să le privim exact aşa cum sunt, fără prejudecăţi, fără imaginări inutile. Învăţăm să simţim adevărul.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeJ6ga-q7qrHRTPvcdQyTcStE4wUTj15zxWYG0OJq5Yt35LXvVT80PVSNXa0SjvgWqL_Nisfksm0KvmdzpH0dKkdKoDVUXOUTVmXgdn2_z-SELgYoiBOgL2neqwk-NRQ8P99EDiGHVo8Wn/s1600-h/YoGa_by_Dig_Pho_Art.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 311px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeJ6ga-q7qrHRTPvcdQyTcStE4wUTj15zxWYG0OJq5Yt35LXvVT80PVSNXa0SjvgWqL_Nisfksm0KvmdzpH0dKkdKoDVUXOUTVmXgdn2_z-SELgYoiBOgL2neqwk-NRQ8P99EDiGHVo8Wn/s400/YoGa_by_Dig_Pho_Art.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5261870471646370482" /></a>Una dintre ideile cel mai bine "vândute" în societatea noastră este aceea de a aştepta mai-binele. Toată lumea pare să fie atât de încântată de această idee, încât parcă suntem cu toţii într-o transă, una de consens. În această transă auto-impusă şi de care nu suntem conştienţi, ne petrecem întreaga viaţă. În timp ce adevăratele ocazii ale vieţii, moment de moment, trec pe lângă noi, pentru că suntem ca şi adormiţi.<br />Întrebarea este: cum începem să ne eliberăm din cuşca noastră de suferinţă? Mai întâi trebuie să recunoaştem că suntem în cuşcă, să o conştientizăm. Pentru mulţi dintre noi, suferinţa a devenit o parte din cotidian, din aşa-zisul "normal" al vieţii pe care nu-l punem la îndoială, nu-l suspectăm niciodată. Conştientizând situaţia reală în care ne aflăm, putem să găsim o cale de ieşire.<br />Apoi, trebuie să ne oprim. STOP. Să nu mai fugim de responsabilităţi, să nu mai alergăm după "soluţii" miraculoase la problemele noastre, să nu mai căutam nici-o altă cale de ieşire din cercul vicios în care ne învârtim, şi să alegem singura cale adevărată şi rapidă - momentul prezent. Chiar acum. Opreşte-te, şi fii. Respiră adânc, începe să simţi că eşti mult mai mult decât ţi-ai putea imagina vreodată că poţi fi, chiar în acest moment. Da, chiar acum, când citeşti aceste rânduri. Fii aşa cum eşti. <br />Şi când găseşti această stare, acest sentiment, observi că lucrurile încep să se mişte, încep să se aranjeze de la sine, aşa încât vei constata că apar diverse "coincidenţe" surprinzătoare, chiar în cele mai neînsemnate (aparent) situaţii. Vei afla că viaţa îţi vine în întâmpinare, pentru că tu ai făcut primul pas.<br />Perseverenţa în astfel de momente se dovedeşte valoroasă. Stările autentice extatice apar atunci când suntem perfect conştienţi şi mereu prezenţi în momentul "acum". O astfel de atitudine de "a fi" ne permite accesul la înalte stări de conştiinţă, complet nebănuite înainte. A încerca să descrii astfel de stări, folosind logica, procesele şi definiţiile mentale, este similar cu descrierea întregului ocean în cele mai mici amănunte, cu fiecare picătură a sa, la locul ei, fără a scăpa din vedere imaginea de ansamblu. Mentalul nu poate face faţă la o astfel de sarcină.<br />Atitudinea noastră faţă de viaţă determină modul în care o experimentăm. Majoritatea trecem prin viaţă precum gâsca prin apă. Refuzând apriori situaţiile care nu ne convin, plecăm de la premiza că viaţa ar trebui să fie altfel, că această viaţă nu este aşa cum ar trebui. Să vă spun o ştire de ultimă oră, mereu valabilă: viaţa este exact aşa cum ar trebui să fie. Noi trebuie să ne schimbăm astfel încât să conştientizăm acest lucru.<br />O atitudine de mulţumire, de linişte interioară, ne permite să "simţim" viaţa altfel decât până acum. Fiind mai atenţi la interiorul noastru, descoperim o vastitate nebănuită, vie. Haideţi să nu ne mai concentrăm pe critică şi resentimente, pentru că altfel atenţia noastră e ocupată cu ceea ce respingem şi vom atrage înspre noi exact ceea ce nu dorim.<br />Mulţumirea, pacea şi relaxarea ne îndreaptă atenţia spre acea parte din viaţă care ne umple de bucurie, de fericire, astfel creând condiţiile sigure pentru ca experienţele noastre să fie pozitive. Când ne focalizăm în momentul prezent, descoperim o nouă lume. O lume vie, care fusese acoperită de perdeaua de fum întreţinută de gândurile şi prejudecăţile noastre. Aşa că opreşte-te acum. Renunţă la toate "problemele" tale, şi descopera plenitudinea vieţii.<br />Descoperă că viaţa e frumoasă, că ai multe motive să fii mulţumit, că freamătul momentului te poartă pe culmi necunoscute, că binele începe să ia locul răului. Vei începe să realizezi că totul este aşa cum ar trebui să fie: perfect. Vei afla că fiecare moment prezent oferă ocazii valoroase şi minunate pentru experimentare, pentru a afla, în sfârşit, cine eşti şi unde mergi. Vei fi uimit că adevărata ta stare normală este una plină de iubire, de armonie, de viaţă. Chiar şi cei din jurul tău vor observa că se simt mai bine când eşti în preajmă.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyTQagDXZL517EwLobcIvRAjqFgppYZOMo9iT6X1ue9O9SQT5kze8W1aOjqoRu0P__uq8hf7dEQCMA1_4DzuvohlT5awwSN6d8K9pz6SXXyy5NhEElyWiQuH5cUi8qbSUJdWrz0hWIypdi/s1600-h/Harmony_by_ahermin.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 267px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyTQagDXZL517EwLobcIvRAjqFgppYZOMo9iT6X1ue9O9SQT5kze8W1aOjqoRu0P__uq8hf7dEQCMA1_4DzuvohlT5awwSN6d8K9pz6SXXyy5NhEElyWiQuH5cUi8qbSUJdWrz0hWIypdi/s400/Harmony_by_ahermin.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5261874405645994402" /></a>Viaţa noastră poate fi plină, vibrantă, armonioasă, frumoasă. Viaţa noastră este aici şi acum...<br />(după un eseu de Nicholas de Castella)<br /><br />Articol preluat de pe <a href="http://roaim.com">Active Information Media </a>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-91702726103935067672008-09-15T02:28:00.000-07:002008-09-15T02:37:09.997-07:00Carte: Arheologia Interzisă<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.eusunt.ro/coperti/mari/esb48cc0302d4ba2.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:left;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px;" src="http://www.eusunt.ro/coperti/mari/esb48cc0302d4ba2.jpg" border="0" alt="" /></a><br /><br /> În controversatul lor bestseler "Arheologia interzisă" Michael Cremo şi Richard L. Thompson au adus dovezi care arată că oamenii au existat pe pământ de sute de milioane de ani. Astfel de dovezi cu anomalii, a catalizat o investigaţie globală: dacă nu am evoluat din maimuţe, de unde am venit?<br /> De-a lungul secolelor, cercetătorii au găsit oase şi artefacte dovedind că oamenii moderni au existat de milioane de ani. Ştiinţa instinaţionalizată a suprimat totuşi aceste fapte. Prejudecăţile bazate pe teoria ştiinţifică curentă acţionează ca un "filtru de cunoaştere" dându-ne despre preistorie o imagine care este în mare măsură incorectă. Din 1993, de când a fost publicată pentru prima oară Arheologia interzisă, a şocat lumea ştiinţifică cu masiva cantitate de dovezi în favoarea vechimii extreme a oamenilor. Această carte documentează sute de anomalii din consemnările arheologice care contrazic teoria prevalentă şi arată cum această cantitate masivă de dovezi a fost sistematic "filtrată" şi eliminată.<br /> În 1979, cercetătorii de la Laetoli, Tanzania, sit din Africa de Est, au descoperit urme de picior în depozitele de cenuşă vulcanică de peste 3,6 milioane de ani vechime. Mary Leakey şi alţii au spus că urmele de picior erau cu neputinţă de distins de cele de picior ale fiinţelor umane moderne. Pentru aceşti oameni de ştiinţă aceasta însemna doar că strămoşii umani de acum 3,6 milioane de ani aveau un picior remarcabil de modern. Dar potrivit altor savanţi, precum antropologul R. H. Tuttle de la Universitatea din Chicago, oasele fosile ale australopitecinelor cunoscute de acum 3,6 milioane de ani arată că ele aveau picioare diferite de cele ale maimuţelor. Deci ele erau incompatibile cu urmele de la Laetoli. într-un articol din ediţia din martie 1990 al Natural History, Tuttle a mărturisit că "suntem lăsaţi oarecum cu un mister". Pare de aceea permisibil să fie luată în considerare o posibilitate pe care nici Tuttle, nici Leakey nu au menţionat-o - ca, creaturi cu corpuri umane moderne anatomic corespunzătoare picioarelor cu anatomie modernă să fi existat cu circa 3,6 milioane de ani în urmă în Africa de Est.<br /> MICHAEL A. CREMO - O autoritate internaţională în anomalii arheologice despre care ţine prelegeri peste tot în lume. Un cercetător asociat al Institutului Bhaktivedanta, el s-a specializat în istoria şi filozofia ştiinţei. Este membru al Congresului Mondial Arheologic, al Asociaţiei Europene a Arheologilor, al Societăţii de Istoria Ştiinţei, şi al Asociaţiei de Filozofia Ştiinţei.<br /> RICHARD L. THOMPSON, un membru fondator al Institutului Bakhtivedanta, şi-a luat licenţa în matematică de la Universitatea din Corneli. Este autorul unor cărţi ştiinţifice şi articole despre biologia evoluţionistă. în 1984 a iniţiat un intens efort de cercetare care a culminat cu publicarea Arheologiei interzise.<br /><br />Descriere preluata de la <a href="http://www.eusunt.ro/index.php?act=prod&p_cod=esb48cc0302d4ba2&desc_on=1">Librăria EuSunt</a>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-45290624881513249372008-09-11T23:55:00.000-07:002008-09-12T00:00:07.627-07:00Full Metal JacketFull metal jacket e un film extrem de actual, mai ales pentru că ieri, 11 Septembrie 2008 s-au împlinit 7 ani de la evenimentele de la WTC. Războiul din Irak şi tot ce s-a întâmplat de atunci încoace, modul în care americanii ŞI forţele străine care li s-au alăturat acţionează „menţinând pacea” e descris dinainte în capodopera lui Stanley Kubrick, film realizat în 1987.<br /><br />Mai jos adaug o scenă din „Full Metal Jacket” în care „Animal Mother” le arată lui Joker şi lui Rafterman cum se omoară vietnamezi:<br /><br />AM:<span style="font-style:italic;"> Omoară câţiva vietnamezi! Hai, hai! .... Te-am nimerit, jigodie! ... Oricine mişcă e un CV (comunist vietnamez). Cine stă pe loc e un comunist vietnamez disciplinat. ... Ar trebui să scrieţi un articol despre mine.</span><br />J:<span style="font-style:italic;"> De ce ar trebui sa scriem un articol despre tine?</span><br />AM: <span style="font-style:italic;">Pentru că sunt tare de tot! Pe bune! ... Am terminat 157 de vietnamezi şi 51 de bizoni. Am dovezi.</span><br />J: <span style="font-style:italic;">Erau şi femei şi copii?</span><br />AM:<span style="font-style:italic;"> Câteodată.</span><br />J: <span style="font-style:italic;">Cum poţi omorî femei şi copii?</span><br />AM: <span style="font-style:italic;">Uşor. Nu fug prea repede. ... Războiul e iadul pe pământ.</span><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/S06nIz4scvI&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/S06nIz4scvI&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-49300133974929664422008-08-22T08:25:00.000-07:002008-09-02T06:37:22.395-07:00Baze lunare<div><object width="420" height="339"><param name="movie" value="http://www.dailymotion.com/swf/k5e4iYmjr2zKGn2GM5" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><embed src="http://www.dailymotion.com/swf/k5e4iYmjr2zKGn2GM5" type="application/x-shockwave-flash" width="420" height="339" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always"></embed></object><br /><b><a href="http://www.dailymotion.com/swf/k5e4iYmjr2zKGn2GM5">Luna</a></b><br /></div><br />Un video foarte interesant: aglomeraţie in partea ascunsa a satelitului Pământului.DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-6151696618009622052008-08-11T10:01:00.000-07:002008-08-22T07:33:47.662-07:00„Imagini despre un război consmic într-o grotă dinaintea epocii fierului?”<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ2EVlFJkWB0YVKxoGPN7_DQCBh3uIqmKj2wg-mYFE8Dxi5bhUKS4AiqYVJylaqggY3XsXaXX-Jb2NTA8FLsec2bR1UgZoWs3w4gdz0ZPPjljjGZDC7T1X1R_JY4fgm-bXsXJbzCYXIABe/s1600-h/IMG.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ2EVlFJkWB0YVKxoGPN7_DQCBh3uIqmKj2wg-mYFE8Dxi5bhUKS4AiqYVJylaqggY3XsXaXX-Jb2NTA8FLsec2bR1UgZoWs3w4gdz0ZPPjljjGZDC7T1X1R_JY4fgm-bXsXJbzCYXIABe/s400/IMG.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5237346338348032930" /></a><br />Sub titlul „Imagini despre un război consmic într-o grotă dinaintea epocii fierului?” apărea în într-o ediţie a ziarului „Flacăra” de la sfârşitul anilor ’70 un articol extrem de interesant pe care l-am salvat, tăindu-l dintr-unul dintre ziarele întinse pe jos când am zugrăvit. Ediţia exactă nu o stiu pentru că am tăiat partea de jos unde scria.<br /> Mai sus se văd imaginile din ziar pe care le-am scanat.<br /> În continuare apare articolul în întregime.<br /><br />„O expediţie şcolară descoperă o mare aşezare străveche<br /><br />Imagini dintr-un război cosmic într-o grotă dinaintea epocii fierului?<br /> <table border="1" width="406" height="335"><br /> <tr><br /> <td width="406" height="335"><br /> Ministerul Apărării Naţionale, Muzeul militar central Către Casa corpului didactic a municipiului Bucureşti, Aducem pe această cale mulţumirile noastre instructorului şi membrilor expediţiei „Burebista – 2050” (expediţie formată din elevii studioului de artă cinematografică al Casei corpului didactic a municipiului Bucureşti), pentru depistarea în cadrul acţiunii desfăşurate cu ocazia Festivalului Naţional „Cântarea României”, a unor vestigii materiale ale poporului nostru din epoca străveche şi veche a României pe care le-au donat Muzeului militar central. Pe itinerariul expediţiei, membrii au descoperit în judeţul Buzău o aşezare din epoca străveche şi veche. Pentru precizarea datării şi interpretarea probelor descoperite, în cursul anilor viitori vor fi efectuate cercetări arheologice amănunţite. Locţiitorul şefului Muzeului militar central, Eugen Crintea</td><br /> </tr><br /> </table><br />– Sunteţi instructorul expediţiei „Burebista – 2050”, cum vă numiţi?<br />– Vasile Rudan.<br />– Tovarăşe Vasile Rudan, cum a ajuns expediţia pe care o conduceţi să descopere o întreagă aşezare umană necunoscută până acum, poate cea mai mare din câte cunoaşte istoria noastră? Vă mai menţineţi afirmaţia că este cea mai mare?<br />– Cred că este cea mai mare aşezare umană descoperită din puct de vedere al continuităţii vieţii omeneşti în acelaşi perimetru – din epoca pietrei cioplite până în mileniul 1 e.n.<br />– Cum se numeşte?<br />– Nu ştim. Nici un izvor scris n-o aminteşte. Zona însăşi este necunoscută. Atât cât cunoaştem noi ea nu este cartografiată. Nu există pe hartă.<br />– Dar izvoare nescrise există?<br />– Există o legendă. Din cele câteva variante pe care le-am ascultat, cea mai bogată în informaţii este cea a lui moş Toader, pe care l-am întâlnit în zona lacului Gateş, păcând vitele. „Demult, tare demult, povestea Dumitru Toader, dincolo de munte era „Tărâmul Luanei” – Luana fiind o fiinţă atotputernică ce păzea cu străşnicie porţile unei cetăţi cu ziduri imense deasupra căreia strălucea atât noaptea, cât şi ziua un soare aidoma astrului zilei. Şi cetatea era locuită de nişte oşteni viteji întru dreptate şi netemători de moarte. Oştenii răniţi în lupte erau conduşi de Luana în „Valea Izvoarelor”, cele dătătoare de apă vie şi de apă moartă; şi spălându-şi rănile cu acele ape miraculoase, aceştia se vindecau pe loc. Numai Luana cunoştea tainele izvoarelor. Cei care se încumetau să le încerce singuri se îmbolnăveau pe loc şi mureau. Şi au trăit cei din cetate ani mulţi sub oblăduirea Luanei până ce au luat seama vrăjmaşi puternici, care mânaţi de pizmă, au venit înzăuaţi, în care de foc, şi au doborât soarele cetăţii. Şi când soarele s-a prăbuşit, pământul s-a cutremurat din temelii şi mare prăpăd a fost pe lume… şi de atunci pe locul cetăţii, mulţi ani nici iarba n-a crescut şi nici glas de pasăre nu s-a auzit şi nici picior de fiară n-a mai călcat. Despre toate astea vorbesc semnele tainice din peştera înţeleptului.” Cum orice legendă are un sâmbure de adevăr, am pornit-o dincolo de munte în căutarea fostei cetăţi.<br />– Prin urmare, acesta a fost începutul.<br />– Nu. Aşa am ajuns la locul cu pricina. Începutul, adică ideea expediţei. Datează de mai demult. Cu circa trei ani în urmă, în timp ce filmam în secţia de istorie veche a Muzeului de istorie pentru o emisiune de televiziune, unul dintre elevii colaboratori m-a întrebat dacă se inventase până atunci un aparat cu ajutorul căruia să poţi scruta adîncimile pământului şi să descoperi aşezări omeneşti străvechi. Ideea era intersantă şi a constituit începutul unor căutări din care ne-am ales cu satisfacţii dar şi cu destule insatisfacţii. (Apăruseră contestatari care ne acuzau că umblăm după potcoave de cai morţi.) Ceea ce mai târziu martorii oculari vor afirma „miracol”, „de necrezut” este în realitate o metodă fotocinematografică proprie de cercetare a terenului elaborată şi experimentată în laboratorul nostru. Ea constă în prelucrarea pe cale de laborator a informaţiei de culoare existentă în vegetaţia solului. În locul în care pământul ascunde zone demult locuite şi arse vegetaţia prezintă diferenţe de culoare, diferenţe ce pot fi observate cu mijloacele laboratorului. Am experimentat această metodă în mai multe locuri din ţară şi a dat rezultate. După ce-am aflat legenda bătrânului Dumitru Toader am instalat un astfel de laborator în munţii Buzăului.<br />– Cum adică?<br />– Noi, expediţia „Burebista – 2050”.<br />– Alcătuită din elevi şi pionieri.<br />– Din elevi şi pionieri membri ai colectivului de cercetare ai Studioului de artă cinematografică şi fotografică de pe lângă Casa corpului didactic al municipiului Bucureşti. Cu ei am început investigarea zonei legendare Luana. Am escaladat munţi şi dealuri, am cercetat depresiuni şi râpe, am coborât în prăpastii. Uneori, din cauza hăţişului de nepătruns am înaintat prin foc. Am filmat totul şi întorşi la Bucureşti am început prelucrarea de laborator a materialelor fotocinematografice şi să căutăm noi formule de tratare chimică a peliculelor color pentru evidenţierea acelor benzi galbene care dau informaţii asupra unor anomalii nenaturale existente în sol. Un detaliu mărit pe un diapozitiv şi prelucrat după o nouă formulă prezenta contururi (benzi galbene) ale unor aşezări umane gigant. Am confruntat detaliul de pe diapozitiv cu imaginile de pe pelicula filmată: aşezarea era situată pe un platou imens, mărginit de munţi şi de râpe adânci. A urmat organizarea asaltului propriu-zis: descoperirea pe viu a cetăţii. Echipa a fost întărită cu membrii ceva mai rezistenţi.<br />– Vă propun o paranteză. De ce aţi venit aşa târziu la noi? Am înţeles că datele pe care voiţi să le furnizaţi sunt inedite. Despre ele ştiu copiii, membrii expediţiei, Muzeul militar central şi cam atât.<br />– A trebuit să verificăm datele, să obţinem confirmarea unor specialişti, să asigurăm secretul informaţiei dacă ar fi fost necesar.<br />– Deci, aţi plecat spre Buzău.<br />– Da. Săpăturile de sondaj au durat peste o lună de zile. Fiecare zi cu rezultate neaşteptate preceda o zi cu rezultate incredibile.<br />– Concret, ce aţi descoperit?<br />– O aşezare umană necuoscută din epoca străveche, de proporţii gigant. Şanţul de apărare al cetăţii. Probe care atestă cea mai incredibilă continuitate de viaţă în unul şi acelaşi perimetru, începând din epoca pietrei cioplite şi continuând, fără întrerupere până în mileniul 1 e.n. Sub stratul corespunzător epocii pitrei cioplite a fost descoperit un număr mare de tuburi dintr-un material asemănător oxizilor metalici, dispuse în sol sub formă de radiator.<br />– Vă întrerup pentru o precizare. Acest radiator cu tuburi din material asemănător cu oxizii metalici a fost descoperit SUB stratul arheologic corespunzător epocii pietrei cioplite? Sunteţi sigur?<br />– Absolut. Nu ştim despre ce poate fi vorba. Straturile însă au fost corect datate.<br />– Continuaţi.<br />– Într-o altă grotă, sub inciziile din epoca fierului a fost descoperită o scenă de luptă din domeniul fantasticului. Dinspre stele, Terra este atacată de o navă spaţială propulsată de un lung jet de flăcări. În întâmpinarea ei, de la sol, pornesc două rachete de interceptare. În faţa navei cosmice (stânga) este un arc întins, cu săgeata îndreptată spre vehicului spaţial. Probele arheologice rezultate din sondajele descoperite (unelte de silex, ceramică, segmente de tuburi etc.) au fost predate Muzeului militar central. Noutăţile arheologice descrise sunt filmate pe peliculă color 16 mm. Pe materialul filmat este redat şi perimetrul aşezării. După dimensiunile suprafeţei, abundenţa materialului arheologic, fantastica continuitate de locuire în timp şi perfecţiunea sistemului de apărare, aşezarea poate fi inclusă în mod cert în categoria davelor.<br />– Davă?<br />– Adică cetate, în limba dacilor. Ca o curiozitate: sondajele atestă că aşezarea a fost distrusă în mod instantaneu de un foc mistuitor – stratul de arsură (de o frumuseţe arheologică ieşită din comun) se întinde pe toată suprafaţa aşezării, prezentând dovezi că zona nu a fost devastată de un incendiu întâmplător, ci că aşezarea a fost distrusă şi incendiată cu o furie nemaiîntâlnită, pământul fiind ars pe o adâncime de circa o jumătate de metru şi în zona în care nu au existat construcţii sau arbori; se pare că năvălitorii au intenţionat să ardă până şi pământul pe care a fost aşezarea.<br />– Vreţi să aungeţi undeva, şi vă temeţi. Spuneţi. Munca dumneavoastră este una de descoperire, nu de cercetare şi interpretare. Vor fi destui, sperăm, cei care vor veni să emită ipoteze, să facă conexiuni, să continue cu mijloacele ştiinţei, ca să spun aşa profesioniste, ceea ce aţi început dumneavoastră. Munca pe care aţi încheiat-o vă dă dreptul să vorbiţi şi chiar să greşiţi. Dumneavoastră nu veniţi post-festum. Chiar aţi muncit pentru ca să fiţi acum aici. <br />– Voiam să vă spun că vehemenţa distrugerii dovedeşte că aşezarea avea şi o funcţie simbolică. Dispunea de o poziţie ideală, beneficia de o apărare naturală formidabilă care o făcea inexpugnabilă, oferea condiţii excelente pentru ca populaţia să se retragă în munţi în caz de înfrângere militară… ar putea fi vorba de una dintre capitalele lui Burebista.<br />– Tot ce ne-aţi sps până acum constituie împreună un obiectiv de cercetare pe care, aşa cum reiese din adresa Muzeului militar central, îl vor lua în primire încă din vara ce vine, specialiştii. Ei pot confirma sau nega unele detalii sau presupuneri. Aşezarea rămâne. Expediţia dumneavoastră va continua?<br />– Pentru vacanţa de vară din 1980 ne-am propus realizarea următoarelor obiective: Cercetarea platoului superior al aşezării descoperite (aşezarea este situată pe două platouri), Realizarea de sondaje într-o zonă situată la aproximativ 10 km de locul pe care este amplasată cetatea (avem indicii că şi acolo se află ceva). Căutarea „pietrelor lui Solomon” (un calendar dacic asemănător cu cel descoperit la Sarmizegetusa). Vom încerca să găsim o modalitate de a escalada „stâlpii tainiţei”, despre care Bazil Iorgulescu scria că sunt „stânci colosale de piatră ce se ridică în formă de coloană în mijlocul pădurii, inaccesibilă atât omului, cât şi animalelor, din care cauză neştiind nimeni ce se află între ele, s-au născut o mulţime de legende”. Până acum n-a reuşit nimeni râvnita escaladare.<br />– Vă urăm succes.<br />– În ţinutul Luanei mai există şi alte grote: grota dacică cu inscripţii din toate epocile; grota Dionisie torcătorul; stânca salamendrelor, în apropierea izvorului lui Zamolxis, cum e numit acolo, şi a stâncilor Fecioarei; grota Iosif, săpată într-o stâncă de formă piramidală; Agatonul nou şi Agatonul vechi (ruine); scaunul spătarului şi altele. Aceste vestigii au fist cercetate de membrii expediţiei „Burebista – 2050”. Conservarea lor în timp, cred, se datorează inaccesibilităţii locurilor, distanţele mari ce trebuie străbătute şi în egală măsură primejdiei animalelor sălbatice, nesiguranţei traseelor, fără poteci şi repere. După unii bătrâni care ştiu şi ei de la alţi bătrâni, în acest ţinut trebuie să mai existe cel puţin opt-nouă grote cu inscripţii necunoscute.<br />– Poate că nu vom fi chiar bătrâni când vom ştii adevărul întreg despre tot ce ne-aţi povestit azi aici.<br />– Este cea mai mare dorinţă a noastră.”<br />NICOLAE CRISTACHE<br /><br />Ei bine, daca ati auzit de "Gura de Rai" din Bucegi si misterioase disparitii din muntii Buzaului, sigur stiti despre ce vorbesc ei aici...DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-20032856567590660522008-08-03T23:07:00.000-07:002008-12-10T02:47:45.767-08:00Îngerii ne veghează mereu...De cele mai multe ori când avem o problemă care depăşeşte posibilităţile noastre, ne gândim la prietenii sau cunoştinţele pe care le avem şi care ar putea să ne ajute să ieşim din impas. Îi contactăm, le spunem despre ce este vorba şi îi rugăm să ne ajute sau să ne îndrume către persoanele care ne pot fi de folos. Exact aceeaşi paşi îi urmăm şi în cazul îngerilor. Nu trebuie să urmăm decât regula bunului simţ, aşa cum procedăm de fapt şi în relaţiile umane. Chiar dacă prietenii noştri din cer sunt nevăzuţi, ei îşi pot face simţită prezenţa, doar să avem încredere şi sufletul deschis. Ei ne pot oferi protecţie, sprijin, îndrumări, încurajare. Puterea lor de intervenţie este foarte mare; pentru ei nu există ceva imposibil de realizat, cu condiţia să facă parte din ordinea divină, din drumul celui care solicită şi să fie integrat sub aspect temporal.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3tOOMJC0i7oiD4MIDQxclhIZq2M51xdDIKogaf2Y4EdQe2QukHZxg8T1NqVtxwCubwjI3hszBqRbhkw2ltJ1PtKfCNiQcpEmNZ4DjN0FdwWNzBLFsFypBfCryFeoTs-beYHVfuzscGGEv/s1600-h/ang2-x.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 300px " src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3tOOMJC0i7oiD4MIDQxclhIZq2M51xdDIKogaf2Y4EdQe2QukHZxg8T1NqVtxwCubwjI3hszBqRbhkw2ltJ1PtKfCNiQcpEmNZ4DjN0FdwWNzBLFsFypBfCryFeoTs-beYHVfuzscGGEv/s400/ang2-x.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5230543272502102290" /></a>Îngerii vor să comunice cu noi, au multe să ne înveţe şi să ne dăruiască. Pentru aceasta e necesar ca noi să ne acordăm structura interioară la vibraţia lor, creând o punte de comunicare. <br />Cum realizăm aceasta?<br />Cea mai eficientă modalitate este aceea de a proceda aşa cum facem şi în relaţiile umane atunci când dorim să ne consolidăm o relaţie. Petrecem mai mult timp cu persoana respectivă, discutăm, realizăm lucruri împreună, În situaţia noastră, îl rugăm pe îngerul păzitor, pe arhanghelul sau îngerul pe care-l simţim cel mai apropiat să ne însoţească, să ne asiste în ceea ce facem şi căutăm să îi vorbim mereu, ca unui bun prieten. Îi punem întrebări, îi cerem sfatul, îi povestim ca unui prieten adevărat. Vom constata la un moment dat că putem percepe părerea îngerului la cele spuse de noi, ne apar în suflet răspunsuri...<br />Felicia Tonita, "Îngeri suflet, vindecare"DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-33507733947416279712008-08-03T22:16:00.000-07:002008-12-10T02:47:45.927-08:00Viaţa este a inimiiInteligenţa capului nu e deloc inteligentă; ea este calitatea de a fi bine informat. Adevărata inteligenţă este inteligenţa inimii, singura inteligenţă care există. Capul este doar un acumulator. El e veşnic vechi, niciodată nou, niciodată original. Este bun la anumite scopuri; ca fişier, e foarte bun. Şi în viaţă e nevoie de asta - multe lucruri trebuie ţinute minte. Capul, mintea, e un biocomputer. Acumulează întruna cunoştinţe în el şi ori de câte ori ai nevoie de ele le scoţi. Capul e bun pentru matematică, pentru socoteli, pentru viaţa de zi cu zi. Dar dacă tu crezi că asta e toată viaţa ta, ai să rămâi prost. N-ai să cunoşti niciodată frumuseţea simţirii, n-ai să cunoşti niciodată binecuvântările inimii. Nu vei cunoaşte niciodată harul care coboară numai în inimă, dumnezeirea care intră numai în inimă. Nu vei cunoaşte niciodată rugăciunea, nu vei cunoaşte niciodată poezia, nu vei cunoaşte niciodată iubirea.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-F3Z-UnlpfWwA5FMNcQ-hqfYiWuSJdWPYaMsT6ld-VlbY2hMvLATjAL8FiRudb8wdTCKPHRU-v9mGMw5qEGWexG1c6hWHmDDP0YlD6UPQDuatpsGEZrrdl8GInhdgXJ4djqoy6ia23bb7/s1600-h/inima.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-F3Z-UnlpfWwA5FMNcQ-hqfYiWuSJdWPYaMsT6ld-VlbY2hMvLATjAL8FiRudb8wdTCKPHRU-v9mGMw5qEGWexG1c6hWHmDDP0YlD6UPQDuatpsGEZrrdl8GInhdgXJ4djqoy6ia23bb7/s400/inima.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5230529510418086562" /></a>Inteligenţa inimii aduce poezie în viaţa ta, îţi învaţă paşii să danseze, îţi face viaţa o bucurie, o sărbătoare, un râs continuu. Îţi dă simţul umorului. Te face capabil de iubire. Asta e adevărata viaţă. Viaţa care e trăită cu capul e o viaţă mecanică. Devii un robot - poate foarte eficient. Roboţii sunt foarte eficienţi, maşinăriile sunt mai eficiente decât omul. Cu capul poţi câştiga multe, dar nu vei trăi multe. Poţi avea un standard de viaţă mai bun, dar nu vei mai avea viaţă.<br />Viaţa este a inimii. Viaţa poate creşte numai în inimă. Viaţa, dragostea, spiritul cresc numai în solul inimii. Tot ce este frumos, tot ce este cu adevărat valoros, tot ce este plin de înţeles, important vine din inimă. Inima este centrul, capul e doar periferia. A trăi cu capul înseamnă a trăi la periferie, fără să ajungi să cunoşti vreodată frumuseţile şi culorile centrului. A trăi la periferie însemnă prostie.<br />OshoDeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-14343957942700703672008-08-01T03:22:00.000-07:002008-08-01T03:40:18.683-07:00Brâncuşi despre artă...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://jesuiscommejesuis.files.wordpress.com/2008/03/brancusi.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 250px;" src="http://jesuiscommejesuis.files.wordpress.com/2008/03/brancusi.jpg" border="0" alt="" /></a><br />"Dacă arta trebuie sa intre într-o comuniune cu Natura, ca să îi exprime principiile, trebuie să îi urmeze, însă, şi exemplul creaţiunii. Materia trebuie să îşi continue viaţa naturală şi după ce au intervenit mâinile sculptorului. Rolul plastic pe care materia îl îndeplineşte în mod firesc, trebuie continuu descoperit şi păstrat. A-i da un alt sens decât acela pentru care este menită de la Natură, înseamnă a o ucide.<br />Lemnul, de exemplu, este în sine şi după toate aspectele sculptural. Nu trebuie să-l distrugem, nu trenuie să-i dăm o asemănare obiectivă cu ceva ce natura a făcut dintr-un alt material. Lemnul îşi are propriile-i forme, caracterul său individual, expresia sa naturală; să doreşti să-i transformi calităţile înseamnă să-l nimiceşti, să-l faci steril. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu alte materiale ca piatra, marmura sau metalele; şi ele trebuie să îşi continue viaţa lor proprie, când gândul şi truda artistului le preface din sculpturi naturale în sculpturi artificiale.<br />Materia nu trebuie folosită pur şi simplu pentru a satisface scopul artistului, nu trebuie supusă unei indei preconcepute şi unei forme preconcepute. Materia însăşi trebuie să sugereze uneori subiectul şi forma. Şi ambele trebuie să vină din interiorul materiei, iar nu să fie impuse dinafară."DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-52156339344527444502008-08-01T02:54:00.000-07:002008-08-03T23:22:18.529-07:00Monumente ale neamuluiCiteam pe blogul lui Bogdan Stanciu <a href="http://www.bogdanstanciu.eu/2008/07/14/semnificatia-operelor-lui-brancusi-de-la-tirgu-jiu-deturnata-de-comunisti/">(aici)</a> despre adevaratele nume ale monumentelor sculptate de Brancuşi...<br />Coloana Scarificiului Infinit <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Romania_20060512_-_Tirgu_Jiu_-_Coloana_fara_sfarsit.jpg/250px-Romania_20060512_-_Tirgu_Jiu_-_Coloana_fara_sfarsit.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 600px;" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5a/Romania_20060512_-_Tirgu_Jiu_-_Coloana_fara_sfarsit.jpg/250px-Romania_20060512_-_Tirgu_Jiu_-_Coloana_fara_sfarsit.jpg" border="0" alt="" /></a> Monumentul Întregirii neamului <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://guideromania.ro/site/wp-content/uploads/Image/oltenia/poarta%20sarutului.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px;" src="http://guideromania.ro/site/wp-content/uploads/Image/oltenia/poarta%20sarutului.jpg" border="0" alt="" /></a> Si, poate cea mai frumoasa: Masa Aposolilor Neamului <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://farm2.static.flickr.com/1197/1107254535_6737d171f1.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px;" src="http://farm2.static.flickr.com/1197/1107254535_6737d171f1.jpg" border="0" alt="" /></a>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-370087996017095219.post-49948403725382412582008-07-16T23:22:00.000-07:002008-12-10T02:47:46.234-08:00Renaştere...<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Hsilk9TvjAWjP4wgOwkS3JBZpWT2KqAoQhv5oySc126GyA1veCd70my4JjxU2UtIVfUZQY0bBm2VA9ljMf86OecV6JGDWSWjhbgEOgoW5gAP4VFiQQRlGYLnYgSBDX4QGHyzQqdXbxMy/s1600-h/lwind.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_Hsilk9TvjAWjP4wgOwkS3JBZpWT2KqAoQhv5oySc126GyA1veCd70my4JjxU2UtIVfUZQY0bBm2VA9ljMf86OecV6JGDWSWjhbgEOgoW5gAP4VFiQQRlGYLnYgSBDX4QGHyzQqdXbxMy/s400/lwind.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5227309715435202114" /></a><br /><br />Există două feluri de naştere: naşterea fizică, din tată şi mamă şi naşterea spirituală. Tu trebuie să mori ca trecut şi să te naşti ca viitor. Trebuie să te naşti pe tine însuţi. De aceea spun că această carte începe într-un mod incredibil - este semnificativ faptul că Iisus nu a născut pe nimeni, Iisus s-a născut doar pe sine.<br />Aceasta este semnificaţia răstignirii şi învierii. Corpul fizic a fost cel crucificat, şi nu spiritul. Doar corpul poate fi zdrobit, sufletul nu. Corpul este material: o sabie îl poate despica în bucăţi, otrava îl poate ucide. Şi chiar dacă nu ar fi nimicit, moartea tot ar veni, căci corpul îmbătrâneşte. Trebuie să îmbătrânească, pentru că este trecător. Cei care sunt conştienţi de acest lucru, folosesc acest timp pentru a se realiza spiritual.<br />Corpul poate fi asemănat cu strugurii: strugurii se trec repede. Nu-i poţi păstra prea mult timp, căci putrezesc; dar tu poţi tescui vinul din ei; de aceea vinul este considerat uneori băutură "spirituală". Strugurii nu pot fi păstraţi, vinul însă da. De fapt, cu cât este mai vechi, cu atât este mai scump şi mai valoros.<br />Corpul se aseamănă cu strugurii şi, atunci când te foloseşti corect de el, poţi să extragi acel vin preţios.<br />Iisus a făcut multe minuni. Una dintre ele este transformarea apei în vin. Toate acestea sunt metafore - nu le lua ca atare. Dacă le iei în considerare doar din punct de vedere textual, le distrugi sensul, semnificaţia. Este vorba de reprezentări metaforice ce se referă la lumea interioară. Lumea interioară nu poate fi exprimată prin cuvinte, ci simbolic - numai simbolic. Să transformi apa în vin înseamnă pur şi simplu să aduci eternul în viaţa obişnuită, să creezi ceea ce este veşnic din ceea ce este trecător.<br />Dacă păstrezi apă într-un vas, mai devreme sau mai târziu va începe să miroase urât. Vinul, însă, poate fi păstrat ani în şir, chiar secole, şi cu cât este mai vechi, cu atât va fi mai bun, mai tare. Vinul este o metaforă a veşniciei.<br />Iisus s-a sacrificat pe sine. Nimeni nu se poate transforma fără sacrificiu de sine. Trebuie să plăteşti pentru asta. Crucea este preţul pe care trebuie să-l plăteşti. Trebuie să mori pentru a te naşte din nou; trebuie să pierzi totul pentru a-L câştiga pe Dumnezeu.<br /><br />Osho<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-L2Iz5KKL-0jWK0obW4h6SHkhlepxNIImyWFmAVQ-s4uy5J4eZKhotloukjpocIX1kuf8grMHJ65YfPsOdxs5LSdNC8apQ1T5TdbrPusvvQ_Eq6I0J0ZhF5JDXpwSnR4AFbgAuchyXEvj/s1600-h/Redemption_by_zemotion.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-L2Iz5KKL-0jWK0obW4h6SHkhlepxNIImyWFmAVQ-s4uy5J4eZKhotloukjpocIX1kuf8grMHJ65YfPsOdxs5LSdNC8apQ1T5TdbrPusvvQ_Eq6I0J0ZhF5JDXpwSnR4AFbgAuchyXEvj/s400/Redemption_by_zemotion.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5223869639431281010" border="0" /></a>DeCe?http://www.blogger.com/profile/16606662832124521447noreply@blogger.com1